.

Gestionarea cultivării integrate

Prima linie de producţie a societăţii ATI poate fi găsită în centrul câmpiilor fertile din Thessaly. Departamentul de Agronomie are avantajul concret nu numai de a putea controla varietăţile de produse ATI, dar şi acela de a monitoriza, interveni şi indica perioada corectă şi metodele ce vor fi folosite pentru cultivare, recoltare şi transport ulterior ale produselor finale. Monitorizarea strictă merge mână în mână cu înalta calitate rezultată a întregii game de produse ATI.

ROŞII
Cultivarea tomatelor este solicitantă şi depinde de un număr de factori. Secretul succesului este o cunoaştere deplină a factorilor care afectează cultivarea, concomitent cu o colaborare constructivă între departamentul de agronomie al fabricii şi producătorii de tomate. În acest fel se poate obţine o diseminare şi o implementare metodică a cunoştinţelor legate de cultivare. Aceste cunoştinţe au fost dobândite în mai mulţi ani de experienţă şi cercetare, şi au drept rezultat ceea ce numim Managementul Integrat, constituind viitorul nu numai pentru cultivarea tomatelor, dar şi în ceea ce priveşte toate culturile.

Clima
Temperatura este cel mai important factor în dezvoltarea şi maturarea plantei, în timp ce exigenţele de temperatură depind direct de stadiul dezvoltării în cauză. În timpul fazei de germinare a seminţei, temperatura solului trebuie să fie între 18-240C, deoarece temperaturile mai scăzute determină germinarea întârziată. Dezvoltarea se atinge cu temperaturi între 19-260C. În general, roşiile pot rezista la temperaturi mici de până la 10-120C şi mari de până la 380C, bineînţeles cu întârzierile ce rezultă în cultivare şi productivitate scăzută.

Solul
Roşiile pot fi cultivate în aproape toate tipurile de soluri, dar cele mai bune randamente sunt obţinute în soluri care sunt neutre sau uşor acide, deoarece un bun nivel al PH-ului funcţionează ca un catalizator pentru absorbţia crescută a solului de numeroase varietăţi de substanţe nutritive. Dincolo de factorul PH, alegerea corectă a unui teren pentru cultivarea tomatelor implică următorii factori de asemenea: cantitatea de substanţe organice, existenţa unei infrastructuri de drenare pentru a preveni distrugerile provocate de ploi, precum şi evitarea cultivării intensive şi pe termen lung a roşiilor pe acelaşi teren.

Pregătirea adecvată a solului constituie un punct de plecare necesar pentru plantare. Aceasta include aratul şi mulcirea solului, precum şi o bună nivelare a solului dacă însămânţarea va avea loc imediat.

Selectarea Varietăţilor de Tomate
În zilele noastre, varietăţile simple din zilele demult apuse au fost înlocuite cu hibrizi caracterizaţi de randamente înalte şi de varietate, un grad mai mare de rezistenţă la micro-organisme şi la condiţii de creştere, nivele mari de putere de germinaţie, colorare omogenă şi posibilitatea de a fi culese cu ajutorul maşinilor. Selectarea soiurilor hibride este efectuată de societatea în cauză pentru a fi folosite în producerea diferitelor produse: ex., un soi hibrid poate fi folosit pentru pasta de tomate, în timp ce un altul este folosit pentru roşii pasate. În plus, planificarea adecvată şi livrarea în bune condiţii a produsului către societatea ce le procesează trebuie de asemenea asigurate.

Seminţele şi transplantarea
Metodele curente de cultivare a tomatelor includ plantarea în rânduri duble cu 45 cm spaţiu între fiecare rând şi 120 cm distanţă între fiecare rând dublu. În conformitate cu mărimea plantei rândul poate cuprinde plante la distanţe începând de la 50 cm pentru un număr de aproximativ 2,800 de plante pe hectar până la 35 cm- care va avea drept rezultat 3,800 plante pe hectar. Adâncimea la care se plantează trebuie să fie de la 1.5-2 cm de la adâncimea nivelului de umiditate, dar nu prea adânc pentru a putea fi uşor udat (în cazul ploii artificiale, adâncimea seminţei trebuie să fie cât se poate de mică).

Notă: în cazul cultivării seminţelor, numărul seminţelor trebuie să fie dublul numărului de plante dorite.
Recent, folosirea răsadurilor a jucat un rol dominant în utilajele de cultivare. În acest caz, producătorul trebuie să fie atent să aleagă pepiniera care îi va furniza plante sănătoase, bine pregătite. Adâncimea pentru însămânţare depinde de mărimea bucăţii de pământ care susţine planta în cauză, deoarece ea trebuie complet acoperită. Stropirea uşoară este cerută după plantare pentru a obţine rezultate maxime la transplantare.

Fertilizarea
Fertilizarea constituie un punct crucial asupra căruia se concentrează producătorul, datorită faptului menţionat anterior, acela privitor la cultivarea tomatelor ca şi activitate solicitantă. Firesc, pentru ca fertilizatorul să fie utilizat correct şi pentru a evita pierderile sau infectarea solului prin fertilizare excesivă, analiza chimică a solului în cauză este vitală. Utilizarea medie indicată pentru cele trei elemente mai importante este, după cum urmează:

  1. Nitrogen: 20-25 unităţi, dacă terenul nu are o concentraţie de nitraţi, în care caz 18 unităţi sunt folosite. Nitrogenul ajută la vegetaţie crescută, suprafaţa frunzelor, şi numărul de flori în mare măsură, şi se foloseşte de la debutul frunzelor până la decolorare.
  2. Fosfor: 20-25 unităţi. Proprietăţile fosforului includ capacitatea de a mări dezvoltarea sistemului de la rădăcina plantei şi de a ajuta la dezvoltarea fructelor, de aceea aplicarea sa are loc în două etape: prima în timpul fertilizării principale şi a doua în timpul instalării fructelor.
  3. Potasiu: 25-30 unităţi. Potasiul ajută la îmbunătăţirea proprietăţilor organoleptice ale fructelor, precum coloritul şi Brix, şi se foloseşte după instalarea fructelor şi mai intens la debutul decolorării.

Pesticidele
Pesticidele sunt utilizate într-o perioadă anterioară grapării finale, cu 3-6 zile înainte de transplantare. 100-130 grame de metolaclor pe hectar şi 200-250 grame de pentamethalin 33% pe hectar (dozele sunt folosite luând în considerare tipul de teren) sunt considerate a fi o combinaţie ideală de pesticide pentru tomatele folosite la scară industrială pentru a evita vreo problemă la cultivare. Pesticidul adecvat trebuie ales cu mare grijă, deoarece o combinaţie greşită poate avea drept consecinţă o toxicitate crescută şi distrugerea ulterioară a plantelor în cauză.

Recomandăm aplicarea simultană a insecticidului pentru pământ împreună cu pesticidul, în special dacă cultivarea cerealelor a precedat cultivarea tomatelor sau dacă nivele crescute de umezeală sunt prezente.

Irigarea
Roşiile, ca majoritatea legumelor, trebuie să aibă frunze uscate pentru a preveni infectarea cu bacterii sau ciuperci. Irigarea prin picurare este recomandată, cu excepţia primei udări care va avea loc folosind un sistem de irigaţie cu stropitori. Un punct extrem de important este planificarea irigării regulate, în special după apariţia fructelor.

Protejarea culturii
Stropirea folosind fungicide adecvate este necesară pentru prevenirea bolilor. O stropire este de obicei necesară în timpul primelor etape de dezvoltare a plantei (urmând a doua irigare). A doua stropire vine după instalarea celei de a treia bucle. Nu se stropeşte planta în timp ce e în plină floare. A treia stropire se efectuează după înflorire, în timp ce a patra stropire are loc 15 zile mai târziu. Acordăm mare atenţie folosirii pesticidelor, care, în contrast cu fungicidele, sunt folosite numai pentru a suprima atacurile. Preparatele folosite trebuie să fie aprobate de către Ministerul Agriculturii pentru a se folosi în cultivarea tomatelor industriale. Reziduurile de pesticide creează o varietate de probleme în exporturile de produse incluzând scăderea calităţii, şi în consecinţă a preţului, până la anularea contractelor şi o publicitate proastă pentru ţara noastră la scară globală.

Concluzie
Faptul că consumatorii din zilele noastre cer o scădere a folosirii ierbicidelor şi o creştere în folosirea culturilor organice, ne-a condus la cultivarea de tomate industriale organice pentru prima oară pe o întindere de 100 hectare în Grecia. Avem încrederea că rezultatele iniţiale ale acestor încercări vor stârni interesul acelora implicaţi în domeniu şi va conduce la cultivări asemănătoare în viitor.

.